Neutralitatea corpului: care este răspunsul alternativ la pozitivitatea corpului
În ultimii ani, rețelele de socializare și internetul au devenit un teren fertil pentru nașterea unor idei alternative și în ceea ce privește lumea frumuseții și a standardelor estetice. O mișcare care a găsit mult succes este cea a corp pozitiv, conceput pentru a încuraja aprecierea fiecărui corp, mergând împotriva idealurilor imposibile pe care societatea ni le oferă continuu. Cu toate acestea, recent, un alt concept a primit opinii pozitive, și anume acela de neutralitatea corpului.
Să aflăm despre ce este vorba și de ce, sub diferite aspecte, gândul Anne Poirer se dovedește a fi un răspuns câștigător la pozitivitatea corpului.
Ce este neutralitatea corpului?
Ce am putea defini ca mișcare a neutralitatea corpului s-a născut din gândul Annei Poirer. Life coach a început să-și prezinte ideile despre asta în 2015, prin numeroase ateliere și conferințe. În centrul neutralității corpului nu există aprecierea corpului din punct de vedere estetic, ci neutralitatea acestuia. De fapt, corpul este luat în considerare numai pentru funcțiile sale vitale, eliberându-se astfel de toate acele canoane ale frumuseții care sunt utilizate în mod normal pentru a-l analiza. În acest fel, noțiunile de dimensiune, formă, tip de piele și altele asemenea se pierd, deoarece o viziune neutră este în vigoare.
În scurt timp, neutralitatea corpului a întâmpinat mult sprijin, chiar și în lumea vedetelor. De exemplu, actrița britanică Jameela Jamila, care desfășoară o campanie de conștientizare a subiectului prin intermediul postărilor sociale și al podcasturilor numite Eu cantaresc. Alături de ea, iese în evidență și numele lui Taylor Swift. Starul pop american a dezvăluit că a îmbrățișat conceptul de neutralitate fizică într-un „interviu cu The Guardian”, deoarece de multe ori ea însăși s-a simțit umilită fiind judecată ca femeie de corpul ei și nu de talentul sau cariera sa.
Neutralitatea corpului vs pozitivitatea corpului
Dar care sunt diferențele dintre conceptul de neutralitate corporală și cel de pozitivitate corporală? În realitate, ipotezele inițiale ale celor două mișcări au fost similare, dar de-a lungul timpului gândirea pozitivă a corpului a luat o derivă care a sancționat o pauză profundă între cele două. Dar să mergem în ordine.
Ideea de corp pozitiv s-a născut cu intenția de a-și iubi corpul indiferent de cum arată. Suntem înconjurați de postări Instagram și imagini media, unde vedem doar corpuri perfecte, tonifiate și subțiri. Mesajul transmis de ani de zile este acela al „subțire este frumos”, în timp ce „grăsimea este sinonimă cu urât”. De aici și originea unor teme precum rușinarea corpului sau ură de sine. Pozitivitatea corpului s-a născut ca răspuns la toate acestea. Promovează o „incluziune, mai mult sau mai puțin eficientă, de orice dimensiune, de orice formă fizică, a diferitelor tipuri și culori ale pielii și a vorbit chiar despre„ acceptarea fluidului de gen.
Cu toate acestea, în ultimii ani, pozitivitatea corpului s-a concentrat în principal pe „frumusețe și greutate, devenind o strategie de marketing. De fapt, majoritatea oamenilor asociază acest concept cu fraze precum„Îmi iubesc corpul chiar dacă nu este perfect„și aici stă cea mai mare limitare a sa, pe care o vom vedea mai bine mai târziu.
După cum explică însăși Anne Poirer, neutralitatea corpului elimină orice canon de frumusețe și nu-l obligă pe cineva să-și iubească trupul. Dimpotrivă, îl pune în centru văzându-l ca pe un „dispozitiv” care ne permite să efectuăm acțiuni în fiecare zi, de la cele mai mici și mai banale la cele mai importante. De exemplu, datorită corpului nostru putem face o plimbare în mijlocul naturii, putem ține un copil în brațe și chiar să ne bucurăm de mâncarea noastră preferată. Deci, ceea ce schimbă focalizarea: schimbă atenția de la cum arată corpul cuiva și de la acceptarea aproape forțată de a-l vedea într-un mod pozitiv pentru a ne concentra asupra tuturor lucrurilor pe care ni le permite să le facem.
Limitele pozitivității corpului
Într-o lume în care rușinarea corpului și detestarea grăsimilor sunt încă prea prezente, poate părea absurd să vorbim despre un eșec din partea pozitivității corpului. Cu toate acestea, rezumând deja punctul culminant al acelei filozofii, am văzut cum deriva luată de această mișcare și-a arătat și limitele. Cele mai importante critici au fost evidențiate de jurnalista Rachel Hawley în articolul său intitulat Nu mă simt pozitiv în legătură cu corpul meu - și nu ar trebui să fac asta. Hawley a plecat de la o premisă fundamentală: De ce atât de mulți oameni, atât bărbați, cât și femei, nu se simt confortabil cu corpul lor? Această întrebare a fost aprofundată de Andrea Long Chu cu „o altă considerație: de ce ar trebui să fii corp pozitiv cu orice preț?
«Nu suport pozitivitatea corpului, nu o suport deloc. Pentru mine este anatemă. Este moralizant. Motivul este că nu îl suport pentru că mă simt implicat, pentru că ceea ce spune este că disprețul meu față de mine, și mă refer la al meu, este rezultatul lipsei de conștientizare ».
Prin urmare, dacă inițial, pozitivitatea corpului s-a născut nu atât pentru a ne obliga să ne acceptăm corpul, cât pentru a ușura presiunile sociale asupra acestuia, acum pare multor oameni doar o strategie de marketing, care împinge să iubească orice corp „și dacă” nu sunt conforme cu standardele. Chiar în spatele acelui „chiar dacă” se află adevărata problemă: judecata personală a fiecăruia și nevoia de a se accepta chiar dacă nu-i place.
Dimpotrivă, neutralitatea corpului ne permite libertatea de a nu avea dragostea corpului nostru ca regulă, ci de a lucra la viziunea personală pentru a ne simți cu adevărat mai bine.
Cum să implementăm conceptul de neutralitate corporală
A îmbrățișa neutralitatea corpului înseamnă a ne supăra obiceiurile și viziunea pe care o avem despre noi înșine. În acest sens, Elizabeth Wassenaar, psihiatru și director medical al Eating Recovery Center din Denver, a spus că pleacă de la o premisă: imaginați-vă viața pe care o doriți fără condiționare externă. Pentru a realiza acest lucru, este esențial să asculți mesajele pe care ți le transmite corpul tău și să fii recunoscător atunci când îți permite să efectuezi anumite acțiuni. De exemplu, după o plimbare obositoare în munți este corect să vă luați o zi liberă și să vă hrăniți în așa fel încât să recuperați energia necesară pentru a vă simți bine. Procedând astfel, nu vă veți mai privi corpul din punct de vedere estetic, ci din cel al funcțiilor sale vitale.
Implementarea neutralității corpului nu înseamnă a-ți accepta corpul din toate punctele de vedere fără a dori să-l schimbi: important este să recunoști că acele schimbări fizice nu sunt sursa primară de fericire, deoarece coincide doar cu a te simți confortabil cu tine și a fi sănătos.